Superstiţii la Înălţarea Sfintei Cruci. Ce este interzis de Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare creştină

Înălţarea Sfintei Cruci 2019. În fiecare an, pe 14 septembrie, credincioşii prăznuiesc Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare creştină. 

La 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H.

Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Totodata, Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin avea razboi împotriva lui Maxentiu, un persecutor al creştinilor (307-312).

Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri la Înălţarea Sfintei Cruci

Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteste pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru bunastarea gospodarilor.De Ziua Crucii se dau pomană ulcele noi, pline cu miere sau apă curată, având legat un fir roșu de toartă și un colac și o lumânare deasupra.

Acum se închide pământul, nu doar pentru animale, ci și pentru plante. Se spune că în această zi florile vorbesc între ele, se plâng una alteia, pentru că se usucă și mor. Cele ce înfloreau după această zi (brândușa de toamnă) erau socotite flori ale morților.

Începe culesul viilor – „cârstovul viilor”. La culesul viilor, nu este uitat strugurele lui Dumnezeu, adică strugurii de pe ultimul buștean al viei, aceștia fiind lăsați ca ofrandă lui Dumnezeu sau păsărilor cerului.

Înălțarea Sfintei Cruci se ține pentru a-ți găsi ușor leacul când te vei îmbolnăvi. În popor se crede că dă boala peste oamenii care lucrează de Ziua Crucii.

Cine postește postul Crucii scapă de boli grele, de friguri, scrie mistica.ro.

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac: boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic. Ele se aduc împreună cu buchețele de flori și busuioc la biserică pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele sfințite se folosesc la nevoie pentru vindecarea unor boli.

Busuiocul sfințit se punea în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le apăra de boli, în lăutoarea fetelor pentru a nu le cădea părul și la streșinile caselor pentru a le feri de trăsnete.

Se atârnă în ramurile pomilor fără rod viţe de castraveţi, curpeni de dovleac şi cruci de busuioc sfinţit pentru a avea belşug de fructe în toamna viitoare.

Ziua mai poartă şi denumirea de „Ziua Şarpelui“ deoarece se crede că acum şerpii şi alte reptile se retrag sub pământ în ascunzişuri unde hibernează până la Alexii (17 martie). Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă. 

Ce este interzis de Ziua Crucii

Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

După Ziua Crucii nimeni nu mai are voie să omoare şerpi. În ziua aceasta, nu se taie lemne, ca să nu vina şerpii în casă.