Facebook-ul, prieten sau dușman? Aveți grijă cât stați pe rețelele de socializare, că va fură viața

0
116
facebook

Odată cu dezvoltarea internetului şi, implicit, a reţelelor de socializare, toţi mai mulţi cercetători au studiat modul în care reţelele de socializare afectează comportamentul individului în societate.

 Studiile au avut în vedere atât impactul asupra persoanelor cu probleme psihice, cât şi asupra utilizatorilor consideraţi normali din punct de vedere psihiatric.

Astfel, 2015, Asociaţia Britanică de Psihologie a dat publicităţii rezultatele cercetărilor asupra impactului pe care reţeau de socializare Facebook o are asupra persoanelor cu afecţiuni psihiatrice.

Deşi unele rezultate par să fie încurajatoare în terapia pacienţilor cu schizofrenie, tulburare bipolară, depresie sau anxietate, mai ales în perioada de recuperare, un procent destul de ridicat al subiecţilor cuprinşi în cercetare au manifestat recăderi cu exacerbări a simptomatologiei.

Rezultate contradictorii sunt publicate şi de două universităţi importante din Statele Unite. Astfel, în anul 2009, Ohio State University, realizează un studiu pe 219 studenţi, dintre care 102 studenţi restanţieri şi 117 integraliști, concluzionând că un factor important care a determinat nepromovarea examenelor este utilizarea excesivă a reţelelor de socializare şi, în mod particular, a Facebook-ului.

În 2014, Reynol Junco de la Iowa State University publică în Journal of Applied Developmental Psychology un articol în care afirmă că reţeaua de socializare Facebook nu influenţează procentul de promovabilitate în rândul studenţilor acestei universităţi.

2013 este anul în care University of Arizona dă publicităţii un studiu care arată că pentru persoanele de peste 65 de ani Facebook-ul este un factor deosebit de important în prevenţia degradării sănătăţii mintale, având rol cheie în îmbunătăţirea funcţiei cognitive.

Profesorul Uri Nitzan de la Tel Aviv University’s Sackler Faculty of Medicine şi psihiatru la  Shalvata Mental Health Care Center publică, în 2012, în Israel Journal of Psychiatry and Related Sciences un articol în care demonstrează implicarea utilizării reţelei de socializare Facebook în declanşarea unor episoade psihotice la persoane fără istoric de manifestări psihotice sau abuz de substanţe psihotrope.

În fiecare din cazurile studiate a fost pusă în evidenţă o legătură clară între utilizarea reţelei de socializare şi dezvoltarea şi exacerbarea simptomelor psihotice, incluzând fenomene psihoproductive, anxietate, confuzii asociate cu intensificarea utilizării reţelei de socializare.

University of Waterloo din Ontario Canada realizează, în 2015, o metaanaliză în urmă căreia concluzionează că reţelele de socializare Facebook şi Twitter sunt incriminate pentru creşterea simptomelor de anxietate, de creşterea sentimentului de inadaptabilitate, de creşterea sentimentului de singurătate, apariţia insomniilor.

Michael Fenichel este cel care propune termenul de Facebook Addiction Disorder (FAD) adică dependent de reţelele de socializare. El semnalează comportamentul idenic al unor subiecţi în relaţia cu reţelele de socializare, comportament care are incluse toate elementele unei dependenţe, inclusiv sindromul de sevraj.

Mai mult decât atât, şcoală norvegiană de psihiatrie dezvoltă şi o scală BFAS (Bergen Facebook Addiction Scale) cu scopul de a identifica şi cuantifica dependența de reţelele de socializare.

Fenomenul reţelelor de socializare are o amploare din ce în ce mai mare, putându-se observă comportamente aberante la persoanele din anturajul nostru. Spre exemplu, mi-a fost relatată situaţia în care doi colegi, aflaţi în aceeaşi camera şi care aveau contact vizual, comunicau prin reţeaua de socializare Facebook.

Acest model comportamental poate conduce cu uşurinţă la ideea că reţelele de socializare online reprezintă un factor care poate conduce la izolarea socială, cel puţin la persoanele care au o predispoziţie în acest sens.

În concluzie, utilizarea reţelelor de socializare online trebuie privită cu deosebită atenţie şi este recomandată o utilizare ponderată şi recunoaşterea imediată a manifestărilor care ar putea conduce spre manifestări psihopatologice.

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ