Cercetarea penală a preoţilor care au tulburat ieri slujba la Schitul Rădeni primeşte girul Sfântului Sinod

0
201

În şedinţa de ieri, 9 feb. 2017, a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a decis că trebuie aprobate măsuri sporite pentru asigurarea desfăşurării în linişte a slujbelor religioase, protejată de dispoziţiile articolului 381 din Codul penal care sancţionează cu închisoare sau amendă «împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios care este organizat şi funcţionează conform legii» precum şi dispoziţiile legale care sancţionează tulburarea liniştii publice”.

Comunicatul biroului de presă al Patriarhiei nu precizează ce măsuri sporite poate lua Biserica pentru asigurarea liniştii slujbelor, care să nu fie deja reglementate de prevederile temeiurilor legale invocate din Codul Penal, nici ce a putut determina o astfel de decizie la nivelul Sfântului Sinod.

Se poate presupune însă că hotărârea a fost determinată de situaţiile din unele parohii, în care credincioşii au protestat, în forme mai mult sau mai puţin vocale, faţă de hotărârile sinodului din Creta şi de pomenirea ierarhilor semnatari ai acelor hotărâri. Dacă acesta este motivul, Sfântul Sinod i-a ajutat să-şi clarifice poziţia pe cei ce încă nu au priceput că, dacă nu doresc să se facă părtaşi la deciziile eretice din Creta, trebuie să înceapă să frecventeze bisericile în care slujesc preoţi nepomenitori şi să îi sprijine pe aceştia şi pe credincioşii care deja sunt alături de ei, pentru a evita trimiterea lor în judecată pentru încălcarea articolului 381 din Noul Cod Penal, în cazul în care, rămânând în bisericile în care slujesc preoţi pomenitori, ar tulbura slujbele în vreun fel.

 

Marota “mărturisirii cu convingere în bisericile cu preoţi pomenitori nu a fost o soluţie reală, deoarece implică rămânerea în comuniune a credinciosului cu preotul pomenitor şi, implicit, cu ierarhul părtaş la erezia ecumenistă, cu toate consecinţele negative pentru suflet ce decurg din această stare de fapt. Hotărârea sinodală de a spori eforturile pentru ca astfel de posibile situaţii să fie aduse în faţa organelor de cercetare penală demonstrează că ierarhii semnatari în Creta nu sunt dispuşi să mai tolereze astfel de “mărturisiri” în timpul sfintelor slujbe ale Bisericii.

Iar pentru “a rezolva” definitiv problema rezistenţei faţă de deciziile eretice ale sinodului din Creta par a intenţiona să îi împingă în afara Bisericii Ortodoxe pe cei ce au întrerupt pomenirea lor, prin deciziile de oprire de la slujire şi de caterisire care au început să se ia în toate eparhiile.

Întâmplător sau nu, primii care cad sub incidenţa noii hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sunt preoţii care, în dimineaţa aceleiaşi zile de 9 februarie, au dat buzna în biserica Schitului “Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Rădeni, cu intenţia de a-l împiedica pe Părintele Pamvo Jugănaru să săvârşească Sfânta Liturghie şi de a-l înlocui cu părintele pomenitor Ioan Şişmanian, pe durata a 30 de zile, în care Părintele Pamvo este oprit de la slujire pentru încetarea pomenirii ierarhului semnatar al documentelor eretice din Creta.

Decizia de oprire de la slujire a Părintelui Pamvo nu are niciun fundament canonic, deoarece părintele nu se face vinovat de nicio abatere de la disciplina bisericească,oprirea pomenirii ierarhului părtaş la erezie fiind permisă de canoanele 31 apostolic şi 15 I-II Constantinopol şi neputând fi nici considerată schismă sau neascultare faţă de superiorul ierarhic, ci apărare a Bisericii de schismă şi erezie, nici motiv de cercetare sau sancţionare disciplinară a preotului care ia această măsură.

Din acest motiv, Părintele Pamvo avea dreptul să continue să slujească după programul său obişnuit, în ciuda unei decizii de suspendare, nulă datorită faptului că încalcă direct o prevedere canonică (canonul 15 I-II) şi nu este susţinută de vreo prevedere canonică (canoanele invocate reglementează situaţia de schismă creată prin oprirea pomenirii din orice alt motiv decât propovăduirea publică de către ierarh a unei erezii).

Nu se ştie în ce calitate a venit în dimineaţa zilei de 9 februarie părintele protopop din Târgu Neamţ în biserica de la Rădeni, însoţit de încă vreo 5 preoţi, unii dintre ei de la parohii aflate în alte judeţe, având în vedere că Schitul Rădeni este un aşezământ monahal, nu o parohie de mir. Părintele protopop nu a prezentat nicio împuternicire din partea Mitropoliei, din care să se înţeleagă că a fost delegat să se ocupe cu înlocuirea Părintelui Pamvo la altar şi cu aducerea altui preot slujitor. Chiar dacă ar fi prezentat astfel de împuternicire, ne place să credem că Mitropolia nu l-ar fi autorizat să intervină împotriva Părintelui Pamvo în forţă, întrerupând o slujbă bisericească în desfăşurare.

Părintele protopop şi preoţii care îl însoţeau au intrat în biserică la începutul Sfintei Liturghii, au deranjat pe toţi credincioşii aflaţi în rugăciune, iar la un moment dat părintele protopop a intrat intempestiv în Sfântul Altar, într-o manieră interzisă de sfintele canoane (furişându-se, intrând prin sfintele uşi împărăteşti, prin care, în acel moment liturgic, nu avea voie să intre nici dacă ar fi fost preot liturghisitor, fără veşminte liturgice), determinându-i pe credincioşii consternaţi să îl invite afară din biserică, împreună cu însoţitorii săi. După ce a plecat din Rădeni, părintele protopop a înregistrat o plângere penală, în care pretindea că a fost bătut în biserica schitului, iar apoi s-a dus la biserica din sat, unde… a oficiat Sfânta Liturghie, în condiţiile în care poliţiei i-a declarat că a fost bătut.

Pentru acest comportament, credincioşii de la Rădeni au depus o plângere penală pe numele părintelui protopop şi al celor care l-au însoţit, invocând exact încălcarea articolului 381 din Noul Cod Penal, care prevede că împiedicarea sau tulburarea săvârşirii unui ritual al unui cult religios recunoscut de către stat se pedepseşte cu închisoare de la 2 luni la 3 ani sau cu amendă.

Decizia credincioşilor de a-şi apăra drepturile survine după ce, cu două luni înainte, puseseră în vedere în mod oficial atât Exarhatului Arhiepiscopiei Iaşilor, cât şi Mănăstirii Petru Vodă că orice încercare de tulburare a slujbelor săvârşite la Rădeni se va solda cu o plângere penală la adresa celor care săvârşesc fapta de împiedicare a exercitării libertăţii religioase şi este legitimată de gestul Sfântului Sinod de a recurge la aceleaşi mijloace legale pentru a garanta desfăşurarea în linişte a slujbelor.

Hotărârea din 9 februarie a creat condiţiile pentru ca cercetarea penală care se va pune în mişcare cu privire la preoţii implicaţi în incidentul de la Rădeni să nu întâmpine niciun fel de dificultate, de vreme ce va avea şi acordul exprimat atât de oficial şi public de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

sursa:  http://ortodoxinfo.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook  si grupului facebook .

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ