Salariul minim din tarile Uniunii Europene

0
180

Dacă în România disputele pe tema salariului minim continuă, institutul european specializat în statistică a făcut publice date noi cu privire la salariul minim în Uniunea Europeană. Astfel, statistica arată că 22 din 28 de state membre din Uniunea Europeană (numărând deocamdată și Marea Britanie) au legiferată existența salariului minim. Acesta lipsește din Danemarca, Italia, Cipru, Suedia, Finlanda și Austria. Toate celelalte state europene au, prin acte legale, salarii minime. Mai mici sau mai mari.

Există trei paliere, în Europa, în ceea ce privește salariul minim. Primul palier, cu nivelurile cele mai scăzute, îl formează statele cu salarii sub 500 euro. Din ele fac parte la nivelul cel mai de jos România și Bulgaria cu 275 și respectiv 235 euro. Estonia cu 470 euro și Polonia cu 453 euro sunt la vârful acestui grup care include și țări precum Ungaria, Cehia, Slovacia sau Croația.

Următorul grup este cel al statelor care se încadrează între 500 și 1000 euro. Din această zonă fac parte cinci state, la limita inferioară fiind Portugalia cu 650 euro, iar la cea superioară se află Spania cu un salariu de 826 euro.

 

În fine, există și un al treilea eșalon, de vârf, din care fac parte economiile care aplică un salariu minim mai mare de 1.000 euro. Franța 1480 euro, Germania 1498 euro, Belgia, Olanda, Irlanda și, la vârf, Luxemburg cu 1999 euro sunt statele cu cel mai mare salariu minim. Spre comparație, Statele Unite ale Americii, au raportat în ianuarie 2017, un salariu minim de 1.192 euro pe lună.

De remarcat că singura țară europeană în care salariul minim a scăzut față de anul 2008 este Grecia, respectiv de la 794 la 684 euro.

În rest, toate economiile Uniunii Europene sunt pe plus, în ultimii opt ani, ieșind în evidență și o serie de campioni.
Astfel, în perioada 2008-2017, Bulgaria și România și-au dublat salariul minim, raportat la moneda europeană. Poate fi firească dorința celor două state din Europa de Est de a crește ritmul salarizării pentru a încerca să recupereze o parte din decalajul care le desparte de media europeană. Cu toate acestea, măririle repetate, poate chiar agresive, pot avea și efecte mai complicate în economiile care practică astfel de metode. Iar în România creșterea salariului minim va continua, programul de guvernare al actualei alianțe politice stipulând explicit acest lucru.

Există și alte state care au înregistrat creșteri ridicate ale salariului minim, printre ele fiind Slovacia, cu 80%, și țările baltice, Estonia, Lituania, Letonia, care fiecare are procentaje de creșteri cuprinse între 64 și 70 la sută.
Interesant este că Statele Unite au cunoscut o creștere cu 73% în perioada 2008-2017, ceea ce reprezintă un indicator surprinzător de mare, dar care poate fi justificat de viziunea economică a adminstrației democrate a președintelui Obama.

Fără îndoială, salariul minim este un instrument al politicii economice al unui stat. Însă, doar unul dintre ele. România se află în situația în care abuzează de creșterea salariului minim. Senzația este că acest indicator a devenit o „soluție universală” care este folosit pentru a rezolva toate problemele economiei românești. Creșterea repetată a salariului minim se dorește să fie folosită ca un pilon de convergență a economiei românești cu statele avansate ale Europei.

Numai că această pârghie poate fi înșelătoare. Doar creșterea salariului minim prin decizii guvernamentale nu este suficientă și uneori nu este deloc sănătoasă pentru economie. Creșterile de salariu minim se pot face în ciuda eficienței, a productivității muncii și a forței companiilor mici și mijlocii de a susține aceste majorări salariale. În concluzie, salariul minim nu trebuie să ia în calcul doar rațiunile sociale, ci și elementele de eficiență ale economiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook  si grupului facebook .

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ