Românii din Marea Britanie spun că, după şase luni, Brexit se simte în buzunarul fiecăruia

0
129
Brexit text with British and Eu flags illustration

La şase luni de la referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE, efectele sunt resimţite şi de românii aflaţi în această ţară.

Brexitul a adus cu sine incertitudine şi nelinişte privind viitorul, privind statutul emigranţilor, iar deprecierea lirei sterline a majorat preţurile şi a scăzut puterea de cumpărare. MEDIAFAX a chestionat doi români despre efectul Brexit, unul care se află de 10 ani în Marea Britanie, şi un student la Oxford, aflat în primul an, şi care a ajuns în această ţară în octombrie.

Claudiu Avram, un român stabilit în Londra de zece ani, şi care a participat la campania Gândul „Romanians adopt Remainians”, a declarat, la şase luni de la referendumul din 23 iunie, că în perioada scursă până acum nu prea s-au făcut paşi concreţi privind ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE.

„Au trecut 6 luni de la referendumul prin care Marea Britanie a votat să părăsească UE. A fost o perioadă de nelinişte pentru majoritatea populaţiei, de incertitudine cu privire la ceea ce va urma. Probabil că această stare continuă, încă, deoarece s-au spus multe, dar nu s-a făcut aproape nimic oficial cu privire la ieşirea efectivă din Uniune.

Această situaţie se resimte în societate, economie şi, nu în ultimul rând, financiar în buzunarul fiecăruia dintre noi. Aceasta în condiţiile în care câteva mari brand-uri, precum companii aeriene, de telecomunicaţii, bănci, şi-au stopat planurile de investiţii către Marea Britanie cel puţin pentru o perioadă, pentru a se stabiliza piaţa şi a duce la bun sfârşit aşa-numitul Brexit.

Preţurile au crescut uşor deoarece lira sterlină a scăzut la un minim istoric în ultimii 30 de ani iar puterea de cumpărare în faţa altor monede internaţionale este, de asemenea, scăzută iar acest element este resimţit de către populaţie”, a spus Avram.

Potrivit acestuia, părerile englezilor sunt şi acum împărţite precum au fost şi înainte de momentul 23 iunie.

„Încă nu s-au marcat culoarele Marii Britanii de sine stătătoare. Probabil doar atunci va fi o majoritate mai bine auzită când se va simţi tot gustul Brexit-ului. Este la fel, aş putea spune, şi în rândul emigranţilor care, imediat dupa referendum, s-au arătat puţin speriaţi de noua înfăţişare pe care a prezenta-o Marea Britanie. Totuşi, nu s-a dat nici o garanţie că toţi emigranţii vor primi drept de muncă. Toate aceste elemente de nesiguranţă aduc ca rezultat o stagnare, cel puţin momentan, în societatea britanică, neobişnuită cu o asemenea situaţie”, a mai spus românul.

Claudiu Avram a explicat că Banca Angliei a intervenit imediat după referendum pentru a stabiliza piaţa şi a asigura consistenţă în tranzacţiile financiare în urma deprecierii rapide a monedei naţionale. De asemenea, aceeaşi bancă a scăzut dobânzile de credit la un record minim pentru a stimula economia şi a atrage investitorii.

„Pe plan mondial, Marea Britanie şi-a pierdut poziţia de rating de la un stat foarte bine văzut, care obţinea împrumuturi cu o dobândă foarte mică, la un stat mediocru, care nu va mai avea parte de favoruri fiscale. Pe plan economic, deşi era una dintre primele economii din lume, a căzut câteva locuri. Deci vorbim până doar de elemente negative care sunt rezultatul referendumului de părăsire a UE de către Marea Britanie”, a menţionat Claudiu Avram.

Acesta a precizat că în Marea Britanie se discută de doi termeni cu referire la Brexit şi anume „hard Brexit” şi „soft Brexit”.

„Hard Brexit este termenul care face referire la o despărţire dură a Marii Britanii de Europa şi, probabil, un exemplu relevant ar fi cu privire la stoparea dreptului de liberă circulaţie, dar şi neaderarea ţării la piaţa de mărfuri a UE. De cealaltă parte, soft Brexit ar însemna o ieşire mai pasivă şi probabil că exemplul Norvegiei este relevant, unde libera ciculaţie şi accesul la piaţa europeană de mărfuri sunt garante. În privinţa emigranţilor, Guvernul de la Londra a refuzat să facă referiri precise dacă aceştia vor fi protejaţi de prevederile unor tratate”, a mai explicat românul din Londra.

Claudiu Avram susţine că, dacă se vorbeşte despre o ieşire abruptă a Marii Britanii din UE, atunci ţara va rămâne dezbinată în urma unui „divorţ” care are loc la eeste 40 de ani de convieţuire, în care s-au consolidat elemente benefice pe toate planurile pentru ambele părţi.

„Ce va urma? Se preconizează că până la sfârşitul lunii martie 2017 să se pună în aplicare aşa-numitul articol 50 prin care se face anunţul oficial al începerii tratativelor de ieşire a Marii Britanii din UE. Se estimează un termen de cel puţin doi ani până la ieşirea efectivă din UE, adică cel mai devreme în vara lui 2019. Toate aceste negocieri care vor urma între Marea Britanie şi UE vor cristaliza o idee mai clară despte procesul de ieşire şi clauzele care se vor implementa.

Cu toate acestea, se aşteaptă în ianuarie 2017 rezultatul Curţii Supreme de Justiţie din Marea Britanie, prin care se va specifica clar dacă anunţarea ieşirii din UE va fi doar decizia poporului care s-a concretizat prin referendumul din 23 iunie sau va fi supusă votului în Parlament. Chiar dacă rămâne la latitudinea Parlamentului, se pare că majoritatea parlamentarilor vor susţine voinţa poporului şi se va trece la activarea oficială a ieşirii din UE”, a subliniat Claudiu Avram.

Efectul Brexit este resimţit, parţial, şi de un student clujean aflat în primul an la Colegiul Merton al Universităţii Oxford, care a ajuns în Marea Britanie în luna octombrie. Mihnea Cuibus a povestit că în luna iunie avea planurile făcute de a studia în Marea Britanie politica, economia şi filosofia, iar acestea nu au fost date peste cap de referendumul privind ieşirea din UE.

„Oxfordul e o bulă foarte liberală, în care 80% din oameni au votat pentru rămânerea în UE, iar populaţia este formată, în proporţie semnificativă din emigranţi, care sunt foarte bine integraţi, unde sunt culturi amestecate, unde nu sunt tensiuni între diverse grupuri.

Ce s-a schimbat după referendum, şi, sigur, asta am remarcat eu venind din România, este scăderea lirei sterline, care nu este un lucru bun pentru britanici, s-au modificat şi au crescut anumite preţuri. Există confuzie, tensiuni, dar efectele adevărate urmează să vină. Sunt firme care discută despre mutarea sediilor din Marea Britanie şi a locurilor de muncă, ceea ce se va resimţi la nivelul economiei”, a spus Cuibus.

El va absolvi Colegiul Merton în 2019, odată cu preconizata ieşire oficială a Marii Britanii din UE, şi nu ştie ce va face după acest moment, dacă îşi va continua, sau nu, studiile de master în această ţară.

„Nimeni nu ştie ce se va întâmpla, nu ştiu ce drepturi voi mai avea în 2019 dar, cel mai probabil, cele mai multe pe care le am acum mi le voi păstra. Dar planul iniţial se poate modifica foarte mult. În 2019, ce s-ar putea schimba, ar fi cadrul legal, în sensul că noi, cei din UE, să nu avem acces nerestricţionat pe piaţa muncii, să nu mai putem accesa bursele de masterat şi doctorat ale statului britanic aşa cum o facem acum.

Pe durata studiilor de trei ani, însă, am primit asigurări din partea universităţii că nu se va schimba nimic, nici în ceea ce priveşte taxele, nici a drepturilor şi obligaţiilor”, a precizat studentul clujean.

Potrivit acestuia, Brexit reprezintă un subiect de discuţie şi printre studenţii şi profesorii de la Oxford, majoritatea susţinând că a fost o mare greşeală, bazată pe minciuni şi un populism care a exploatat tensiunile existente în societatea britanică.

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ