526 mil.euro, paguba adusă statului de contractul Bechtel adoptat de guvernul Năstase

0
344

Deși a fost un contract semnat politic și modificat la inițiativa politicienilor care au condus Guvernul Năstase și adoptat de Parlament, Ministerul Finanțelor cere acum Companiei de Autostrăzi (CNAIR) să recupereze cca 530 (525,891.888) milioane de euro de la niște directori care au condus compania.

 

Ordonanța de urgență nr. 120, din 18 noiembrie 2003, prevedea demararea de către CNADNR a procedurii de negociere fără licitație cu o singură sursă: firma americană Bechtel International Inc.

Încredințarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii s-a făcut prin derogare de la prevederi privind achizițiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredințare a contractului.

Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional (FMI), dar și mass-media și opinia publică din România au exprimat o serie de obiecții și observații în legătură cu acesta, referindu-se în special la modalitatea de atribuire.

La 5 martie 2004, Parlamentul României aprobă OUG 120 prin Legea nr.32/2004, iar la 16 iunie 2004 are loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania, la Săvădisla — Cluj, sat Vălișoara, campusul Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra prețurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanțat integral prin fonduri bugetare, poate fi susținut fiscal.

 Prețul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocații angajați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preț bun pentru că Bechtel ceruse inițial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005, scria Agerpres într-o documentare făcută în 2013.

Documente deținute în exclusivitate de Digi24 și Digi24.ro arată că în urma unui control derulat în perioada 2013 -2016 de către o echipă a Ministerului de Finanțe se cere recuperarea uriașei sume de la directorii generali ai companiei care au semnat contractul, fără să îl renegocieze, și de la cei care ulterior au fost de acord cu modificarea acestuia într-un mod în care au fost aduse pagube mari statului.

Raportul nu spune un cuvânt despre semnarea politică a contractului sau despre prima modificare majoră adusă contractului, nu de către directori generali, ci de Guvernul Năstase și Parlamentul din 2004.

Atunci contractul care prevedea construirea și finanțarea autostrăzii a rămas unul doar de construire. Fără finanțare Compania de Autostrăzi n-a putut derula cursiv contractul iar factura înaintată de americani a fost una uriașă.

Prima modificare majoră și păguboasă a contractului a fost în 2005 în mandatul de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu.

Cum se adună paguba

1) 156,82 milioane euro este primul din cele ”trei capete de acuzare” formulate de Ministerul Finanțelor. Suma este compusă din 40 milioane euro, sumă achitată fără baza legală și accesorii.

„Compania nu a demarat si nu a derulat o procedura de negociere cu firma Bechtel International Inc. fapt care a condus la incheierea unui contract și înscrierea în contractul incheiat cu aceasta firma a unor clauze paguboase pentru statul român, concretizate în prejudicii majore pentru bugetul de stat”.

Inspectorii de la Finanțe acuză „înscrierea în contractul de proiectare și de construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Bors a sumelor reprezentând:

  • avans cu încălcarea prevederilor legale
  • cheltuieli de mobilizare fără a fi prevăzute în devizul general
  • cheltuieli indirecte de capital, cu încălcarea prevederilor legale și fără a fi prevăzute în devizul general”

Printr-un acord de modificare din 2006, avansul de 40 de milioane de euro ”a fost reclasificat și transformat în cheltuieli de mobilizare, valoarea acestora ajungând la suma fixa de 70 milioane euro, în condițiile în care contractul prevedea o suma globală de 30 de milioane de euro pentru activități anterioare începerii lucrărilor de construcții”. Sunt făcuți responsabili directorul general la data semnării contractului și cel de la data semnării acordului de modificare

2) 311,93 milioane euro este un alt prejudiciu stabilit de Ministerul de finanțe. În acest caz suma achitată fără susținere legală este 221,5 milioane euro, iar restul sunt accesorii. Au fost eliminare șase părți din contract la renegociere, însă fără ca la renegociere să se ceară scăderea sumei aferente. Trebuia solicitată returnarea a 22,5 milioane euro. Aici sunt incluse cheltuili accesorii de 17 milioane euro.

3) 57,12 milioane euro este un alt prejudiciu identificat de finanțe. „Negocierea defectuoasă a termenilor și clauzelor Acordului de tranzacționare și încetare, fără o analiză și fundamentare justă din partea Companiei (Beneficiarului), a condus la aprobarea și plata către Anttreprenor a unei sume aferente soluționării pretențiilor în valoare de 37.200.000 euro, în condițiile în care Compania nu a solicitat returnarea de către Antreprenor a sumelor plătite cu titlu de mobilizare pentru cele 6 secțiuni eliminate”.

„În cazul în care Compania (Beneficiarul) ar fi întreprins acest demers, atunci Antreprenorul ar fi avut de plătit Companiei aproximativ 25.300.000 euro pentru tranzacționarea și încetarea contractului”. Prejudiciul este de 37,2 mil euro, iar accesoriile sunt de 19,22 mil euro.

În total Ministerul de Finanțe menționează un prejudiciu total 525 milioane euro din care 298 milioane euro suma achitată de la buget restul accesorii.

Dar pe lângă aceste sume Ministerul de finanțe cere și recuperarea unor sporuri acordate salariaților CNAIR fără respectarea prevederilor legale din ordonanța de urgență și contractul colectiv de muncă. În acest caz MFP cere CNAIR să calculeze singură daunele aduse bugetului.

Raportul menționează ”diminuarea patrimoniului companiei pentru 2011-2015 cu sume acordate fără baze legală, sume fiind salarii de bază majorate cu procente cuporinse între 2,5 și 75%. Pentru acestea ”nu au fost întocmite acte justificative, adică rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor, prin care să rezulte că beneficiarii au lucrat efectiv și timpul efectiv lucrat”.

Ce este demn de menționat, scrie digi 24.ro, este faptul că CNAIR nu este de acord cu concluziile MFP, deci nu se pune deocamdată problema recuperării daunelor. ”Menționăm că se va formula plângere prealabilă cu privire la raportul de inspecție și Dispoziția obligatorie mai sus menționată”, spune compania într-o notă internă.

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook  si grupului facebook .

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ