Tolstoi: A-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a iubi desăvârşirea

0
94

LEV TOLSTOI. Între 1863 şi 1877, Tolstoi a scris cele două mari capodopere, „Război şi pace” (1869) şi „Anna Karenina” (1877).

Tolstoi începe să critice Biserica Ortodoxă începând cu 1880, în 4 scrieri: „Critica Teologiei Dogmatice” (1880), „Armonia Și Traducerea Celor Patru Evanghelii” (1881), „În Ce Constă Credința Mea” (1884) și „Împărăția Lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (1893); din cauza cenzurii, nici una nu va putea să fie publicată în Rusia vremii lui, scrie Wikipedia.ro.

Ca și Newton și Jefferson înaintea lui, Tolstoi respinge credința în Sfânta Treime; el neagă dogma lui Iisus ca mântuitor al omenirii, învierea din morți, nașterea din fecioară, viața după moarte și judecata de apoi.

Sfântul Sinod îl excomunicase pe scriitor din sânul Bisericii pravoslavnice, interzicând înmormântarea sa religioasă fără o prealabilă căință.

„Păcatul este o abatere de la viaţa spiritului, care se săvârşeş­te inevitabil în viaţa omenească. Misiunea, sensul şi bucuria vieţii omeneşti sunt să-l diminueze şi să-l îndrepte.

Orânduirea statală nu se va schimba până când oamenii nu vor fi gata mai degrabă să moară decât să participe la violenţă prin plata birurilor, cătănie şi acceptarea legiti­mităţii puterii.

Esenţa religiei e să nu te vezi doar pe tine şi pe cei cu care eşti în legătură, ci Totul, Totul infinit, şi relaţia ta cu acest Tot, cu Dumnezeu. Asta e religia.

Activitatea vieţii se manifestă prin iubire. Omul nu poate spori iubirea din sine, pentru că iubirea este esenţa vieţii înseşi. Omul poate numai să distrugă piedicile din calea manifestării iubirii. În asta constă viaţa omului, iar eforturile lui trebuie îndreptate în această direcţie.

 

Nu mă părăsi şi ajută-mă, Doamne, să îndeplinesc voia Ta, să fiu mereu Tu, în iubirea faţă de tot ce e viu. Nu mă lasa şi ajută-mă.

Dumnezeu schimbă totul, dar nu se schimbă pe sine.

Simplitatea este condiţia indispensabilă şi semnul adevărului.

De ce ne avântăm înainte, mereu înainte? Pentru că viaţa e descoperire.

Scopul vieţii nu e să fii măreţ, bogat, puternic, ci să-ţi păzeşti sufletul.

Orice om poate fi iubit. Numai că, pentru a iubi astfel un om, nu trebuie sa-l iubesti pentru ceva, ci pentru nimic. Dacă ai să incepi sa-l iubesti astfel, ai sa găsesti si motive.

Când crezi în iubire, n-ai ce să ceri. Trebuie doar să faci.

Faptele din credinţă intăresc credinţa. Credinţa produce fapte.

Pentru a nu trăi chinuit trebuie să ai în faţa nădejdea bucuriei. Însa ce nădejde a bucuriei mai poate fi, când ai în faţă bătrâneţea şi moartea? Exista numai o ieşire din această situaţie, să-ţi închini întreaga viaţă desăvârşirii spirituale, în comuniune tot mai mare cu Dumnezeu. Numai atunci viaţa este bucurie neîntreruptă, iar moartea este şi ea o bucurie.

Gândim şi spunem: de ce Dumnezeu nu ne-a spus voia Sa prin cuvinte, dar uităm că prin cuvinte, întotdeauna imprecise, neclare, mereu incomplete, vorbesc în imperfecţiunea lor numai oamenii; Dumnezeu are alt limbaj, alt mijloc de a transmite adevărul: prin faptul că ne face conştienţi de natura lui.

Lumea nu e Dumnezeu, dar lumea e manifestarea lui Dumnezeu. În sine mea am conştiinţa lui Dumnezeu, pot să-l recunosc şi în oameni şi chiar în animale; am pe jumătate conştiinţa, înţelegrea lui Dumnezeu în plante. Însă în nisip, în particulele microscopice de materie şi în stele nu am conştiinţa Lui şi nu-l înţeleg pe Dumnezeu, dar nu pot să nu presupun că El se arată şi acolo fiinţelor mai sensibile şi mai înţelepte decât mine.

Creştinismul se manifestă parţial ca revendicare când a libertăţii, când a egalităţii, când a comunităţii, când a dreptăţii şi a multor altora. Toate astea sunt manifestări particulare: creştinismul întruchipează tot ce pot să dorească oamenii. 

A-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a iubi desăvârşirea. 

Dacă sensul vieţii e desăvârşirea, e limpede că asta nu înseamnă desăvârşirea sufletului (el este divin, deci desăvâr­şit), ci numai distrugerea a tot ce împiedică manifestarea vieţii, distrugerea păcatelor.

Din Lev Tolstoi,Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani

Dacă v-a plăcut acest articol, alaturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ