Căderea Constantinopolului în mâna otomanilor

0
122

„Întreaga lume orientală a fost străbătută de şoc atunci când pe 29 mai 1453 Constantinopolul a căzut în mâna otomanilor.

 

Ameninţarea din partea turcilor era bine ştiută de multă vreme, însă atâta vreme cât fosta capitală a Imperiului Roman de Răsărit rămânea neclintită ca o stâncă în mijlocul focului, întemeiere a marelui Constantin pe locul vechi al Bizanţului antic, atâta vreme cât acest oraş rezista dârz în faţa asaltului otoman, părea că nu există niciun pericol iminent.

Însă căderea acestui punct de blocadă de pe Bosfor, poarta spre Europa, reprezenta o ameninţare existenţială pentru întreaga creştinătate.

Un istoric bizantin, care a trăit asaltul otoman şi victoria sultanului Mehmet al II-lea, a relatat despre ultimele ore ale Constantinopolului, care va deveni de acum înainte Istanbul:

„O ceată imensă de duşmani se apropia de cetate, astfel că noi ne-am dat la o parte, iar aceştia au năvălit nu numai în jurul zidurilor, ci au şi pătruns prin poartă înăuntru. Atunci când nefericitul împărat, domnul meu, văzu acestea, strigă la Dumnezeu după ajutor, atenţionându-i pe războinici să aştepte. Deoarece nu mai era nicio speranţă la defensivă sau sprijin, el şi-a încălecat calul şi a pornit spre centrul cetei duşmane care se afla într-un aprig atac. Din mâinile şi picioarele sale curgea sângele şiroaie. Şi chiar şi Don Francisco din Toledo s-a comportat ca un al doilea Ahile.

Acesta stătea la dreapta împăratului, năpustindu-se asupra duşmanului precum un vultur care îşi încolţea prada cu ciocul şi cu ghearele sale… astfel au omorât mulţi duşmani, înainte ca aceştia să moară ei înşişi.

În cea de a treia zi duşmanul se afla în posesia întregului oraş; erau ceasurile 8.30 dimineaţa, în ziua de 29 mai 1453.”

din cartea: “1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ